Sunt atat de fericita , incat nu stiu cum o sa scriu un text care sa reprezinte exact starea opusa pe care o am in momentul de fata .
Cunosc persoane , unele mai apropiate mie , alete nu ... care trec printr-o stare foarta proasta , aceea cand simt ca ei nu sunt iubiti . Daca stau sa ma gandesc bine , multi nu mai sunt optimistii de altadata ci pesimistii de acum. Ei au petrecut mult timp singuri , au petrecut multe nopti plangand , dar au avut noroc cu mana de prieteni care se afla mereu alaturi de ei , acei prieteni anormali pentru ca ar fi ciudat sa ii numim normali din moment ce nu putem definii normalitatea , un termen impus de societate. Nimeni nu iti spune cati pumni de pastile / calmante inghit persoanele astea , sufletele astea tinere care viseaza si viseaza la acea adunare 1+1=2.Dar de ce sa faca 2? Metaforic vorbind, 1+1 nu fac intotdeauna 2 , si stii de ce ? pentru ca nu toate persoanele sunt predestinate sa traiasca alaturi de o alta persoana .
VISELE DISTRUG REALITATEA!! ... nu uita-ti prieteni , orice sut in fund , este un pas inainte
