Apel catre parinti !

- Pleaca ; nu vreau sa te mai vad !
- Nu intelegi , nici macar nu ma lasi sa iti explic ....
- Nu mai ai ce sa imi explici . Noi doi nu am existat !
-Bine ! - si a plecat , trantind usa dupa el . Probabil s-a dus in bratele altei femei frumoase care il intelege , care ii da caldura si il face fericit .
 Atunci , Luca avea numai 7 ani . Dar era constient de ce se petrecea . Stia ca parintii lui , nu mai sunt parinti , sunt doar : mama singura ; si tata cu alta . Il durea , desi nu arata . Isi facea mereu tot felul de ocupatii ciudate , dezmbembra bicicleta , o asambla la loc ; rezolva o problema , mai cauta alta modalitate ; citea o carte , o recitea .. uneori chiar le citea de la sfarsit ca sa vada ce poate intelege . Era ciudat ...
 Cand a facut 15 ani , viata lui s-a schimbat . A intrat in alt anturaj ...
Incepuse totul de la o simpla tigara .. parca viata lui atarna de acea tigara . Daca stia ce va urma si cate va trebui sa indure , probabil ca ar fi renuntat de mult la acest gand , la acest viciu...
Zilele treceau ... si parca fiecare continua sa il drogheze mai mult , sa il schimbe . De la simple tigari , trecuse la urmatorul pas , la droguri .
Nu iesea niciodata din casa , si chiar daca o facea , mergea doar la prietenii lui pentru a baga impreuna cu ei . Erau momente crancene , dar lor nu le pasa ; erau fericiti , asa ... drogati.
 Mai tarziu , in cele din urma , Luca s-a casatorit . Dar nu a avut nici el un mariaj prea fantastic . Se cunostea zilnic cu cate o alta femeie si se certa cu cea pe care chiar o iubea . Cand sotia lui a ramas insarcinata si-a continuat vanatoarea de suflete feminine ... nu-l interesa , chiar daca era sange din sangele lui .
Copilul lui , avea sa devina cel mai mare golan...

Apel catre parinti , nu va abandonati copiii!

Momente în viaţă

Momentul 1 : Te trezeşti în toiul nopţii după un coşmar tulburător . Eşti sigur/a că ai întârziat la ore , însă privind ceasul vezi că mai ai 2-3 ore bune de dormit . Cum să nu te bucure asta ?



Momentul 2 : Să te gândeşti că nu te-ai mai văzut de mult cu o persoană , iar în clipă imediat următoare să primeşti un telefon de la el/ea , rugându-te să va întâlniţi.



Momentul 3 : Când vi obosit/a de la şcoală , iar mamă ta te primeşte cu îngheţată . (ştiu , e copilăresc , dar e minunat )



Momentul 4 : Când primeşti în dar o carte pe care ţi-o doreai de foarte mult timp .



Momentul 5 : Când mergi acasă cu autobuzul , iar la radio începe melodia ta preferată.]



Momentul 6 : Să-ţi fie apreciată muncă .



Momentul 7 : O bătaie cu bulgări.



Momentul 8 : Când după o tăvăleală în zăpada , mergi cu prietenii la un vin fiert cu muuuuuuulta scorţişoară .



Momentul 9 : Clipele de luni dimineaţă . Sunt întradevăr groaznice.



Momentul 10 : Clipele în care dai teste la diferite materii şi nu şti nimic .

Noi suntem zeite de Alice Nastase

"Ma balansez intre ganduri contrare. Vreau sa-ti cer totul sau nu vreau nimic.


Dragostea noastra e cel mai important lucru de pe pamant si, orice am face, orice decizie am luat, ai lua, trebuie sa ne gandim in primul rand la asta.

Nu vreau sa stric dragostea cerandu-ti sa fii altfel decat vrei sa fii.

Nu vreau sa stric dragostea obligandu-ma sa fiu alta decat vreau sa fiu.

Nu pot sa-ti cer sa te schimbi.

Nu pot sa ma silesc sa ma schimb.

Nu te pot obliga sa-ti randuiesti viata in numele iubirii pentru mine, daca tu nu simti ca trebuie sa faci asta.

Dar nici nu ma pot obliga sa accept sa fiu iubita de la sapte la noua, daca eu stiu ca acest lucru ma va face nefericita intotdeauna.

 Nu inteleg de ce eu trebuie sa cer si tu trebuie sa te hotarasti daca-mi dai. Ce ciudat, ce trist, ce amar!

Traim in lumi atat de straine, incat pot sa-ti soptesc, deodata, toate urarile zilei."

As vrea sa stii ca nu ma faci sa simt doar ceea ce iti inchipui , poate chiar mult mai mult.Uneori stau si ma gandesc ca am luat-o iar de la inceput , cu un alt EL dar poate ca TU de data asta esti cel care imi poate reda totul , dragostea,afectiunea,timiditatea si , cel mai important , un zambet...
Stii cat inseamna un zambet pentru lumea asta...pacat ca nu le-as putea vinde , pentru ca daca asta ar fi posibil...crede-ma as fii milionara .

Pastreza-ma aici.adanc.mereu.

Legaturi bolnavicioase

"Chiar daca sunt ultima care te-a sunat sa iti spuna la multi ani , tu stii ca sunt singura care conteaza. La multi ani , robotel ! Sa fii fericit ! Te iubesc ."

- Ce-a fost zgomotul acela?

- S-a spart borcanul cu sentimente.

Si daca timpul din ceas s-a scurs ? Nici-o problema , ii punem baterii noi .

Consecinte

3

-Pana la urma ce ai visat?

"Sa-i spun , sa nu-i spun?Si ce-as pierde daca i-as spune ? In fond , poate ma va ajuta sa scap de acest cosmar ."

-A fost mai mult un cosmar .

-Esti pregatita sa mi-l povestesti ? Sper ca nu te simti jenata , suntem doar noi doua , mi-a spus ea .

-Uff. Bine...:

"Era doar el . Nu stiu ce cautam eu acolo . Parca eram o persoana ce vedea viata lui din umbra . Stiu ca imi tot puneam intrebarea "El de ce nu ma poate vedea?"

Am incercat sa ma pun fata lui , sa il strig pe nume . Degeaba il strigam , nu ma auzea .

L-am urmarit intr-un liceu parasit ; ajungand pana intr-o camera cu pereti din sticla . Imaginea mea se reflecta in sticla . Am atins peretele si parca ma vedeam altfel , mai rece , mai singuratica.Ochii mei , caprui , nu mai scoteau in evidenta acea dragoste fata de viata . Cand am atins sticla , ea a iesit din perete ; insa era ceva schimbat la ea , ceva la care subconstientul meu nu s-ar fi asteptat niciodata . Avea ochii reci , gri.

El era in acelasi colt , chinuindu-se sa aprinda un chibrit de 2 minute . Tot nu ma putea vedea pe mine , insa pe ea , cealalta eu , o vedea .

-Ana?Ce cauti aici?

-Lasa-ma doar sa ... ; si s-a apropiat de el , infigandu-si buzele reci de ale lui . Ii vedeam si , mai rau , o simteam cum lua tot ce avea el mai bun in el , sclipirea ochilor sai albastrii ce , de fiecare data cand ma priveau , parca ma strapungeau placut in inima ; era slabit .

I-am vazut o lacrima preligandu-se pe obraz . Cred ca si-a dat seama ca ea era altfel , desi eram eu , doar ca o "Eu" schimbata . A impins-o usor si ...."

-Asta a fost . Apoi m-am trezit .

-Fascinant ! mi-a raspuns ea

-Deci ce crezi?

-Nu stiu ce sa spun , Ana . Sincer , cred ca nu vei trece peste , niciodata.

-Se vede ca suntem aceeasi persoana.

Draga mama ,

Stiu ca de multe ori nu te-am ascultat si nici nu am incercat sa ma gandesc la ceea ce m-ai sfatuit sa fac in viata ; si mai stiu ca mereu ai avut dreptate .
Te rog sa ma ierti pentru nenumaratele dati in care imi varsam nervii pe tine , in care nu te-am ajutat , in care te-am judecat , in care chiar mi-am dorit sa fii fost adoptata , in care nu ti-am aratat cat de mult te iubesc .
Esti un inger si sincer nu stiu ce am facut sa te merit . Esti minunea mea ce de 16 ani , imi  umple sufletul de bucurie .
Chiar daca uneori pui intrebarile alea stupide : "ai venit?" ; " mananci?" ; " ce faci , inveti ?" ; eu intotdeauna te-am inteles .
Iarta-ma pentru ceea ce am fost ; intelge-ma pentru ceea ce vreau sa devin ; nu ma judeca pentru greselile pe care le fac ; accepta-ma indiferent de situatie si niciodata , dar niciodata , nu ma mai lasa sa te ranesc .

Cel mai dureros lucru este sa iti vezi mama plangand .

Traite de ea

Eu nu miros singurătatea , nici măcar nu o simt . Pot simţi/mirosi sentimente mai usturătoare , dar de singurătate nu mai am parte . Nici măcar nu mă mai simt că o floare ofilită , nici măcar nu mai am tendinţa să rup în mod repetativ petalele unei flori spunând:"mă iubeşte?" ; "nu mă iubeşte?" . Mie bine aşa , astfel îmi descopăr şi eu adevărată fire .

Am descoperit că sunt o romantică incurabilă .

Defapt , dacă stau să mă gândesc , m-aş defini că un loc perfect , în care fluturii se pot dezvoltă normal , în care fluturii pot zbură în voie .

Acum , lăsându-mă la o parte pe mine , să vorbim despre o altă ea.

Ce se întâmplă când el iese pe uşă şi simţi că odată cu plecarea lui s-a spulberat prezenţa fluturilor ? Ce faci dacă tot ce ţi-a mai rămas de la el este un "te urăsc"? Ce faci dacă aflii că el consideră toată această perioadă petrecută alături de tine o pierdere de vreme ?

Îţi spun eu ce faci . Nu faci nimic , pentru că rămăşiţele fluturilor ce s-au spulberat te împiedică să mai scoţi un reproş , să mai ai regrete . Lacrimile , presupui că nu mai au nici un rost ... la ce folosesc? Oricum de adus înapoi , nu-l mai aduce decât raţiunea şi mentalitatea ta îmbibată de parfumul îmbătător al sau . Parcă tot ce a rămas în urma plecării sale contribuie la o adevărată revoluţie împotriva ta , împotrivă creării universului compensatoriu . Până şi aşternuturile au acel miros dezgustător de plăcut , până şi pe ceaşca de cafea se remarcă o urmă diformă a buzelor sale .

În concluzie .... eh !

De fapt , nu-i nici o concluzie noua . Tot la postările de dragoste am rămas , dar de data asta , nu există un final fericit . Să fim serioşi , până la urmă , raţiunea şi dragostea n-au ce caută în acelaşi loc-.(Saga Twilight)

Radu Tudoran-Fiul Risipitor : Cum să nu fii superstiţios când lumea nu mai e reală , când viaţă şi-a promulgat deodată legi noi , şi inimile zboară prin aer , dar totul se poate prăbuşi în clipă următoare?!

Despre lumea literara - Irina Petras(fragment)

Imi plac nenumaratele fleacuri care pot umple spatiul miscator si nisipos al zilei/vietii.Ma gandesc , de pilda , la o seara calma , fara treburi ultra-presante , cu o bucata de libertate inaintea mea , eu culcusita in fotoloul meu favorit , cu o carte buna in mana si cu o lumina cazand doar pe file , restul ramanand in umbra. Sau la o plimbare in padure , toamna tarziu , cu cer sticlos si cu toate culorile funzelor pe moarte sub ochii mei . La un apus in flacari , vazut fie si doar din balconul meu deschis spre sud.Ori la un ceas de stat la soare , uitata , atipita.Sau la fragmente anume din Beethoven , Ceaikovski . Telemann , Bach.Sau la un film bun englezesc sau rusesc - cu atmosfera , pictural , bun la gust , cu psihologii delicate - pe care sa-l urmaresc pe intuneric , rontaind tihnit vreun fruct.Fleacuri dupa care tanjesc fiindca , luata cu treburile , am rareori parte de ele.
Imi plac fisierele bibliotecilor , ma incanta usurinta cu care se descurca un calculator printre fise si cote , dar raman cu o "sete" - mi se tot pare ca mi se ascunde ceva , ca au ramas uitate rafturi intregi de minunatii. Ca si cum ai privi marea ori cerul printr-o sticla .Ca si ele , Biblioteca e fara margini si fara fund , dar ochiul liber iti da macar senzatia ca vezi / pipai totul . Cel mai tare imi place ,a sadar , rascolitul prin vaste depozite de carte. Zumzetul Bibloitecii. Cartile , sunt sigura , vorbesc si inchise fiind , asteptand cuminti intre coperte . Simt nevoia sa le vad ca si cum as vrea sa le citesc pe buze ce(-si) spun chiar inainte de a le deschide .
A citi cartile cu buricele degetelor zice Umberto Eco : " Biblioteca unei case nu este doar un loc in care sunt adunate cartile : este si un loc care le citeste pentru noi !"

Pana cand?

M-am saturat de voi si de felul in care v-ati transformat. Chiar credeti ca totul se invarte in jurul vostru ? Credeti ca totul depinde de voi ?
Sunt scarbita de modul in care ii doborati pe ceilalti si de cum considerati persoanele care chiar v-au fost aproape in fiecare secunda din viata voastra. Poate ca voi chiar aveti nevoie de o supradoza de mentalitate , caci am ajuns la ideea ca nu aveti ce cauta pe planeta aceasta . Sigur nu sunteti niste extraterestrii ? Ar trebui sa va numiti Narcisa si Narcis pentru ca va iubiti atat de mult propria persoana incat este dureros.Abea astept sa scap de voi pentru ca m-ati facut sa nu va mai suport.Am tot sperat ca voi trece peste , ca voi accepta magariile pe care le faceti , dar totul are o limita .
Voi sunte-ti peste limita nesimtirii.

Chiulangita cronica

3 zile=3 petreceri=3 ore de somn=3 certuri si nici o tema scrisa , nici o lectie invatata ; sunt sigura ca ai sta acasa , ti-ai face temele , ti-ai invata , toate acestea simuland o raceala.Iata niste pasi pentru a simula raceala perfecta:
Pasul 1: te trezesti dimineata ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic
Pasul 2: te speli pe dinti si pe fata
Pasul 3: te pierzi in imaginea ta din oglinda
Pasul 4: cauti cel mai apropiat calorifer si te lipesti cu fruntea de el , asta pentru
a avea o temperatura ridicata .
Pasul 5: iei o sticla de alcool sanitar si te speli cu ea pe fata , te v-a ajuta sa ii
dai fetei tale un aspect palid
Pasul 6: te duci la unul dintre parintii tai , facand ce-a mai minunata fata de catelus spunand urmatoarele : "crezi ca am temperatura?"

Totusi va propun ca acesti pasi sa fie folositi o data , cel mult de doua ori ; parintii nu cred ca sunt chiar atat de inconstienti incat sa nu-si dea seama.Singurul verdict pe care sunt convinsa ca nu l-ar putea da este : CHIULANGITA CRONICA!


Va urez succes , sper sa va fie de folos pasii mei .

De mere.

De ce miercurea este cea mai grea zi a saptamanii?
De ce scoala este ca un fel de "a doua viata " pentru noi?
De ce plang oamenii din motive inutile?
De ce ascultam rautatile celorlalti?
De ce exista fratii ?
De ce iubim?
De ce zambesc femeile cand primesc flori?
De ce ne inrosim cand avem emotii?
De ce apune soarele?
De ce straluceste Luna?
De ce anul are 12 luni?
De ce ne impartim ziua de nastere cu alti 9 milioane de oameni?
De ce ne imbatam?
De ce suferim ?
De ce ranim?
De ce nu exista pestisori de aur?


Raspunsul : titlul.