Draga baiatule cu ochi caprui ,

   As vrea sa primesti odata si odata aceasta scrisoare , nu de alta dar intuitia imi spune ca ar fii corect sa fii constient de ce putere deti . Stiam de cand te-am vazut prima data ca ai acei ochi ,aceia care nu vor fii uitati prea curand .

Intr-adevar , tipul de baiat timid nu este tocmai cel la care ma asteptam din partea ta ...dar hei ... timizii se inteleg unul pe altul . M-am cam lasat dusa de val si am ajuns la parerea ca iarna , tu ai putea fii marea mea dar acum sunt prinsa in furtuna sufletului tau . Te rog sa ai grija de mine ...

nimeni nu ar face-o mai bine decat tine .

                 

                           P.S : iti atasez o fotografie care sa te faca sa intelegi mai bine situatia.

                                              Pupici ,

                                                        Ana.

Imi doresc ca tu sa fii marea mea

   Cred ca de data asta am ajuns la capat... nu prea mai stiu ce se intampla cu mine . Am tot sperat ca nu va mai fii nevoie sa traiesc momentele astea puerile ale vietii in care iti "pica pata" pe un baiat ... dar iata ; cand te astepti mai putin se intampla . Cred ca in momentul de fata as prefera sa fiu pusa la murat in gin decat sa-mi mai placa inca un baiat , care , oricum intr-o zi o sa ma paraseasca si o sa fiu asa cum am fost intotdeauna , singura . Caci in fond asa suntem .. ne nastem singuri,murim singuri , nu aducem nimic cu noi , nu ducem nimic cu noi .

   Stiu ca este un sentiment mai mult tipic feminin decat barbatesc , dar as prefera uneori sa-mi fie smulsa inima din piept si arunca-ta intr-o prapastie unde nici cel mai curajos om sa nu aiba curajul sa patrunda , macar asa as fii sigura ca inima mea apartine cuiva ... nu unei persoane  , ci unui loc .

   In orice caz ... ma simt foarte aiurea . Imi fac tot felul de iluzii ca intr-o zi baiatul cu ochi caprui se va opri si pe strada mea si ma va astepta cu bratele intinse ... Sau ..

   Stii ce ar mai fii frumos ? Sa-mi poata spuna un baiat ca ma iubeste iar eu sa-l tratesz cu indiferenta asa cum am fost tratata si eu de nenumarate ori ... Sa incep sa rad si sa fac tot felul de glume proaste ...Si , in ciuda acestui fapt el sa ma iubeasca in continuare , cu bune si rele .

   Dar sa privim altfel problema , am doar 17 ani , o viata lunga inainte ( sa speram) si multe clipe de trait , de asemenea multe amintiri de lasat in urma .

 Uneori mi-e sila sa ma gandesc la sentimentul asta dulce...

"Si au trait fericiti pana la adanci batraneti!”. Asta o sa le spun in fiecare seara copiilor mei. E o poveste draguta. Povestea cu un print si o printesa care s-au iubit in fiecare secunda. Povestea mea.

Soarele noptii mele.

Astazi am sa scriu despre el . Despre el , cel care m-a zdrobit in cel mai josnic mod . Despre el , cel care mi-a smuls inima din piept si mi-a sfasiat-o in fata tuturor sentimentelor mele puternice si in van.

Despre tatal meu .

Stiu ca sunt milioane de lucruri pe care as vrea sa i le spun in fata , insa nu exista suficiente cuvinte cu care i le-as putea spune . As vrea sa-i spun cat de mult m-a ranit si cat de mult ii simt lipsa trecand prin fiecare vena a corpului meu . Imi este foarte greu , stiind ca el este acolo undeva , singur , dar fericit . Atunci cand el a plecat , ceva a parasit sufletul meu si imi este foarte , foarte teama ca nu voi mai gasi niciodata acel ceva . Ma doare ca nu a fost langa mine decat in putinele momente esentiale ale vietii mele , ca nu vorbim cu zilele , ca nu ma suna , ca nu ne cauta, ca nu este aici .Cred ca nu este constient de faptul ca atunci cand mi-a smuls inima din piept , si-a folosit toata forta bruta si barbara , astfel incat , eu nu reusesc sa imi pun bucatelele cap la cap.
Cam asta este drama vietii mele.
Asta este despre orgoliul meu puternic , despre viata mea minunata , despre mine , despre tatal meu si despre cum am ajuns eu asa.
Nu stiu daca vei ajunge vre-odata la blogul asta , tata. Dar daca printr-o minune , se intampla asta , vreau doar sa stii ca regret enorm faptul ca te iubesc si ca te voi iubi mereu atat de mult , in ciuda tuturor lacrimilor cu care mi-am sufocat perna in fiecare noapte.

P.S : Faptul ca detin acest blog , imi da tot dreptul sa scriu despre orice subiect vreau  ; insa acest subiect imi este strain si mie.

Daca ai avut vreodata insomnii,stii ca oricum te-ai aseza in pat n-adormi. Asa mi-e mie sufletul acum .  Oricum l-as aseza  nu-si afla nici liniste,nici echilibru

Happiness seems to be loneliness .. and loneliness chilled my world ..

Este esential sa avem o farama de speranta conturata cu una de curaj , ce ne-ar putea birui in timpul ramas al vietii noastre ,caci este epuizant sa vrei sa lupti si sa nu ai pentru cine . Sa identifici fericirea , cand se afla chiar la picioarele tale , sa ai curajul de a te apleca pentru a o lua in brate ... si a o pastra .  Asta-i inteligenta inimii . Asta este pentru cei lipsiti de regrete .
Cand tot ce ai este timiditatea , te ascunzi dupa cuvinte incrucisate sperand ca intr-o zi , vorbele pe care ai vrea sa le spui isi vor lua zborul ca un stol de pasari ce nu se uita niciodata inapoi .
Iti promiti in fiecare zi ca iti vei calca timiditatea in picioare , regizand in minte reactiile , sperand ca odata ce ai facut acest lucru , viata ta se va schimba . De cele mai multe ori nu ne destainuim sentimentele pentru ca stim cum va reactiona persoana de langa noi.
As vrea sa vad persoane care chiar vor sa schimbe ceva la caracterul lor , caci curajul este o nesabuinta care se termina cu bine.

Life is just blah, blah, blah. You hope for blah. And sometimes you find it. But mostly it is blah. And waiting for blah. And hoping you are right about the blah’s you made and then just when you think you have the whole blah damned thing figured out and you are surrounded by the ones you blah, death shows up. And blah, blah, blah.