Cred ca de data asta am ajuns la capat... nu prea mai stiu ce se intampla cu mine . Am tot sperat ca nu va mai fii nevoie sa traiesc momentele astea puerile ale vietii in care iti "pica pata" pe un baiat ... dar iata ; cand te astepti mai putin se intampla . Cred ca in momentul de fata as prefera sa fiu pusa la murat in gin decat sa-mi mai placa inca un baiat , care , oricum intr-o zi o sa ma paraseasca si o sa fiu asa cum am fost intotdeauna , singura . Caci in fond asa suntem .. ne nastem singuri,murim singuri , nu aducem nimic cu noi , nu ducem nimic cu noi .
Stiu ca este un sentiment mai mult tipic feminin decat barbatesc , dar as prefera uneori sa-mi fie smulsa inima din piept si arunca-ta intr-o prapastie unde nici cel mai curajos om sa nu aiba curajul sa patrunda , macar asa as fii sigura ca inima mea apartine cuiva ... nu unei persoane , ci unui loc .
In orice caz ... ma simt foarte aiurea . Imi fac tot felul de iluzii ca intr-o zi baiatul cu ochi caprui se va opri si pe strada mea si ma va astepta cu bratele intinse ... Sau ..
Stii ce ar mai fii frumos ? Sa-mi poata spuna un baiat ca ma iubeste iar eu sa-l tratesz cu indiferenta asa cum am fost tratata si eu de nenumarate ori ... Sa incep sa rad si sa fac tot felul de glume proaste ...Si , in ciuda acestui fapt el sa ma iubeasca in continuare , cu bune si rele .
Dar sa privim altfel problema , am doar 17 ani , o viata lunga inainte ( sa speram) si multe clipe de trait , de asemenea multe amintiri de lasat in urma .
Uneori mi-e sila sa ma gandesc la sentimentul asta dulce...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu