Astazi am sa scriu despre el . Despre el , cel care m-a zdrobit in cel mai josnic mod . Despre el , cel care mi-a smuls inima din piept si mi-a sfasiat-o in fata tuturor sentimentelor mele puternice si in van.
Despre tatal meu .
Stiu ca sunt milioane de lucruri pe care as vrea sa i le spun in fata , insa nu exista suficiente cuvinte cu care i le-as putea spune . As vrea sa-i spun cat de mult m-a ranit si cat de mult ii simt lipsa trecand prin fiecare vena a corpului meu . Imi este foarte greu , stiind ca el este acolo undeva , singur , dar fericit . Atunci cand el a plecat , ceva a parasit sufletul meu si imi este foarte , foarte teama ca nu voi mai gasi niciodata acel ceva . Ma doare ca nu a fost langa mine decat in putinele momente esentiale ale vietii mele , ca nu vorbim cu zilele , ca nu ma suna , ca nu ne cauta, ca nu este aici .Cred ca nu este constient de faptul ca atunci cand mi-a smuls inima din piept , si-a folosit toata forta bruta si barbara , astfel incat , eu nu reusesc sa imi pun bucatelele cap la cap.
Cam asta este drama vietii mele.
Asta este despre orgoliul meu puternic , despre viata mea minunata , despre mine , despre tatal meu si despre cum am ajuns eu asa.
Nu stiu daca vei ajunge vre-odata la blogul asta , tata. Dar daca printr-o minune , se intampla asta , vreau doar sa stii ca regret enorm faptul ca te iubesc si ca te voi iubi mereu atat de mult , in ciuda tuturor lacrimilor cu care mi-am sufocat perna in fiecare noapte.
P.S : Faptul ca detin acest blog , imi da tot dreptul sa scriu despre orice subiect vreau ; insa acest subiect imi este strain si mie.
Stiu ca sunt milioane de lucruri pe care as vrea sa i le spun in fata , insa nu exista suficiente cuvinte cu care i le-as putea spune . As vrea sa-i spun cat de mult m-a ranit si cat de mult ii simt lipsa trecand prin fiecare vena a corpului meu . Imi este foarte greu , stiind ca el este acolo undeva , singur , dar fericit . Atunci cand el a plecat , ceva a parasit sufletul meu si imi este foarte , foarte teama ca nu voi mai gasi niciodata acel ceva . Ma doare ca nu a fost langa mine decat in putinele momente esentiale ale vietii mele , ca nu vorbim cu zilele , ca nu ma suna , ca nu ne cauta, ca nu este aici .Cred ca nu este constient de faptul ca atunci cand mi-a smuls inima din piept , si-a folosit toata forta bruta si barbara , astfel incat , eu nu reusesc sa imi pun bucatelele cap la cap.
Cam asta este drama vietii mele.
Asta este despre orgoliul meu puternic , despre viata mea minunata , despre mine , despre tatal meu si despre cum am ajuns eu asa.
Nu stiu daca vei ajunge vre-odata la blogul asta , tata. Dar daca printr-o minune , se intampla asta , vreau doar sa stii ca regret enorm faptul ca te iubesc si ca te voi iubi mereu atat de mult , in ciuda tuturor lacrimilor cu care mi-am sufocat perna in fiecare noapte.
P.S : Faptul ca detin acest blog , imi da tot dreptul sa scriu despre orice subiect vreau ; insa acest subiect imi este strain si mie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu